Acasă > Articole > Spărgătorul de nuci, reinterpretat pe scena de retail

Spărgătorul de nuci, reinterpretat pe scena de retail

Alexandru Chiric, Transilvania Nuts

O discuție amicală purtată în urmă cu cinci ani între Alexandru Chiric și Levente Bara s-a conturat într-un business cu miez de nucă devenit profitabil din al doilea an de funcționare. Transilvania Nuts va ajunge anul acesta la vânzări de 8,5 milioane de euro și ne promite un spectacol veritabil de business, odată cu intrarea în forță în retailul modern.

Dacă pentru eroina celebrei piese de balet semnate de Ceaikovski totul rămâne, în cele din urmă, doar un vis, pentru Alexandru Chiric și Levente Bara, afacerea pornită în 2015 la Alba Iulia este cât se poate de reală și cu un potențial uriaș, în condițiile în care Transilvania Nuts activează pe o piață a nuciferelor evaluată la 100 de milioane de euro.

De ce miez de nucă? O întrebare care apare natural, la care primim un răspuns pe măsură din partea lui Alexandru Chiric, cel care venea în România la vârsta de 14 ani, după ce până atunci trăise în raionul Florești din Republica Moldova și văzuse încă din copilărie cum tatăl său livra miez de nucă în Murmansk, cererea fiind și la momentul respectiv foarte mare.

„Dacă la început am lucrat șase ani în domeniul construcțiilor ca agent de vânzări, la un moment dat am fost solicitat să aduc miez de nucă în Moldova, iar o fabrică de ciocolată din România mi-a propus o altă livrare pentru ei. Era clar că exista potențial, și astfel am decis să deschid o afacere cu acest profil. Între timp, l-am cunoscut și pe Levente Bara (fondatorul brandului Supremia, vândut francezilor de la Solina Group - n.r.), ne-am asociat și, în urma unei discuții amicale pe o terasă, am găsit și numele afacerii. Am păstrat intenționat Transilvania fără alte artificii de scriere pentru că am vrut să fie un nume autentic, iar Nuts a venit ca o completare potrivită pentru planurile pe care le aveam pentru afacere”, povestește Alexandru.

Prima factură a fost emisă pe 14 octombrie 2014, moment pe care antreprenorul și-l amintește cu precizie. „Erau trei saci care cântăreau împreună 50 kg, pentru care am încasat 1.000 de lei. Exact la trei ani distanță am facturat primul camion de miez de nucă, în valoare de 140.000 de euro”, detaliază acesta.

Chiar dacă, la prima vedere, lucrurile par a se fi derulat fără niciun fel de piedici, în 2016 cei doi asociați au fost puși în fața unei decizii dureroase, dar care era necesară pentru a putea continua businessul. „După Sărbătorile de Paște, gestionarea proastă a unor stocuri ne-a dus în situația în care, calculând clar pe hârtie unde ajungeam în următoarele două luni, scria faliment pe noi. Am luat decizia de a da oamenii afară, am rămas cu cinci angajați din 24, din care doar trei în producție. După acel moment am analizat mai bine cheltuielile și am început să facem din nou angajări. Îmbucurător este faptul că toți oamenii pe care atunci i-am dat afară lucrează astăzi la noi. Le-am explicat foarte clar că dacă compania va merge așa, 100% nu se vor mai întoarce pentru că nu vor mai avea unde. Cred că a fost cea mai bună decizie”, consideră Alexandru.

Creștere pas cu pas

După acel punct de cotitură al businessului, cei doi antreprenori au ales să pună accent mai mult pe volume pentru a putea debloca stocurile, reinvestind banii în mod constant. „Am pornit la drum cu 175.000 de euro, bani proveniți din surse proprii, și am investit în utilaje cea mai mare parte din ei. Tot ce am câștigat a fost reinvestit, nu am scos dividende până acum. Consider că aceasta este greșeala cea mai mare pe care o fac antreprenorii locali: în România patronul sau șeful confundă buzunarul lui cu buzunarul companiei. Astfel de greșeli îți pot fi fatale ca și business”, punctează co-proprietarul Transilvania Nuts.

Investițiile în tehnologie au făcut ca businessul să evolueze de la o capacitate de sortare de 80 de kilograme pe zi / angajat la un volum de două tone pe oră, prin automatizarea acestor operațiuni. Doar la nivelul anului trecut Transilvania Nuts a procesat 1.400 de tone de miez de nucă și a realizat vânzări de 7,2 milioane de euro.

„Întrucât miezul de nucă este un produs scump, ai nevoie de capital, de susținere și, în primul rând, de condiții optime de păstrare. Produsul ajunge de multe ori în forme care nu sunt în regulă, din cauză că nu este procesat sănătos. Asta vrem să facem acum, să ne asigurăm de la A la Z, din pom până în caserolă, că vorbim de un produs de calitate”, susține Alexandru.

Planurile nu se opresc aici, în condițiile în care anul acesta Transilvania Nuts va finaliza investiția de 4,2 milioane de euro într-o nouă fabrică, la Ciugud (județul Alba), cu o capacitate dublă de procesare, unde vor fi realizate mixuri de nuci și fructe uscate și ulei de nucă. Materia primă este preluată exclusiv de pe plan local, compania având 18 puncte de colectare. „În condițiile în care ne propunem să intrăm în forță în retailul modern, ne gândim să mărim și numărul furnizorilor și chiar să avem, la un moment dat, și o livadă proprie. Însă la volumele pe care le procesăm noi, am avea nevoie de circa 100 de hectare de teren”, adaugă antreprenorul.

Export vs. piața locală

Un alt pilon pe care compania își bazează creșterea în acest an este reprezentat de brandurile Nutribon și Yoli din categoriile de batoane din fructe uscate și nuci, respectiv fructe uscate ambalate, achiziționate la început de 2019 de la Ram Servicii. Aceste mărci vor fi produse în fabrica de la Ciugud (jud. Alba) și vor fi biletul de intrare în retailul modern pentru Transilvania Nuts. Până acum, cele două branduri au fost prezente pe rafturile Carrefour, dm, Inmedio și în benzinăriile Petrom, iar Alexandru Chiric estimează că, până la finalul lui 2019, producătorul va fi listat în cel puțin 70% din rețelele internaționale de magazine din România.

„Vom merge pe trei direcții clare – Nutribon, Yoli și Transilvania Nuts. Vrem să dezvoltăm produse cu un minim de 30% nucă. În perspectivă, businessul Transilvania Nuts îmi pare mai balansat, sper să avem un procent de 30-35% din cifra de afaceri generat de piața de retail locală, și să ne identifice lumea ca producător de gustări sănătoase. Am decis să intrăm și în retail modern deoarece, văzând care este competiția, ne-am dat seama că avem șanse reale aici. Românului îi place să experimenteze, toată lumea vine la noi să testeze produsele, iar noi cumpărăm. Suntem cobaiul Europei. De ce să nu testăm cu produsele noastre? Vom veni cu game de produse pentru toate categoriile de preț. Românul se uită la raportul calitate-preț atunci când alege, dacă l-ai mințit o dată nu te iartă. Dacă e un produs bun, va fi dispus să plătească pentru calitatea acestuia“, menționează Alexandru Chiric.

De asemenea, compania intenționează să producă și batoane pentru copii. În prezent, portofoliul Transilvania Nuts cuprinde 30 de SKU-uri, inclusiv produse fără zahăr și fără gluten, iar pe listă se află și posibile parteneriate pentru producția de mărci private pentru rețelele mari.

În schimb, planurile nu vizează pentru moment și comerțul tradițional, acolo unde Transilvania Nuts mai are de lucru la capitolul notorietate. „Neavând un brand pe care oamenii să îl cunoască, vrem să pornim tractorul în comerțul modern. În magazinele mici este greu să construiești fără a fi cunoscut. Ori, dacă nu ești cunoscut, nu te încearcă nimeni”, crede omul de afaceri.

Strategia include și startul exporturilor pentru batoanele din fructe uscate și nuci, în primă fază prin intermediul distribuitorilor. În prezent, miezul de nucă de la Transilvania Nuts ajunge în 21 de țări, printre cele mai importante piețe de desfacere fiind Spania, Olanda, Germania, Belgia și Franța.

Trăgând linie, Alexandru Chiric estimează pentru 2019 atingerea unei cifre de afaceri de 8,5 milioane de euro. Cât despre profitabilitate, antreprenorul se declară mulțumit dacă acest indicator va rămâne la nivelul anului 2018, luând în considerare și investițiile substanțiale în marketing, ambalaje și branduri.

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content