Acasă > Articole > Peste 250 de participanți la cea de-a 15-a ediție a Trade Round Table

Peste 250 de participanți la cea de-a 15-a ediție a Trade Round Table

Trade Round Table, ediția a 15-a

“Challenge the Status Quo!” a fost îndemnul pe care l-am adresat întregii piețe FMCG la cea de-a 15-a ediție a conferinței Trade Round Table. Peste 250 de profesioniști din retail, bunuri de larg consum și domeniile conexe au aflat de la speakerii evenimentului din acest an ce noi direcții de creștere există pentru următoarea perioadă și ce aspecte le pot alimenta curajul pentru a contesta starea de fapt a industriilor în care activează. Vă prezentăm mai jos câteva dintre ideile și insighturile din piață care i-au inspirat pe participanții la ediția din acest an a Trade Round Table.

Ciprian Dascălu, Economist Șef, ING Bank - Perspective macroeconomice

Prezent pentru prima dată pe scena conferinței Trade Round Table, Ciprian Dascălu, Economist Șef ING Bank și-a început prezentarea într-o notă optimistă. ”Deși sunt voci cu scenarii prăpăstioase, este greu de crezut că România va intra în criză atât timp cât mediul extern va continua să crească. Economia României se va menține pe un trend ascendent, chiar dacă ritmul de creștere va fi mai lent în următoarea perioadă”, susține Ciprian Dascălu, Economist Șef ING Bank.

Astfel, dacă ne uităm la evoluția piețelor externe, pentru Statele Unite ale Americii este al doilea cel mai lung ciclu economic din istorie. ”Când se va încheia acest ciclu economic? Greu de spus. Însă se observă faptul că diferențialul între rata dobânzii la 10 ani și rata dobânzii pe termen scurt, respectiv doi ani, a scăzut foarte mult și de fiecare dată când acest indicator a scăzut sub zero, SUA a intrat în recesiune. În momentul de față probabilitatea de recesiune este în creștere, însă șocuri pot veni de oriunde: război comercial, tensiuni geopolitice, prea mulți bani în piață. Cu toate acestea, economia americană merge foarte bine și în ultima parte a anului, creșterea previzionată de 4% fiind susținută de tăierile de taxe”, explică reprezentantul ING Bank.

Dacă analizăm la nivel european, încrederea consumatorilor în Germania este pe un trend descendent pe fondul instabilităților politice și mai nou datorită îngrijorărilor privind războiul comercial. ”Totuși, scăderea încrederii consumatorilor nu s-a văzut și în vânzările cu amănuntul, care au continuat să crească. Cât despre zona euro, este din nou la răscruce. Fie va fi o uniune statală, fie se va sparge și, mai nou, marea provocare este criza din Italia și trebuie să ne gândim că anul viitor avem alegeri parlamentare în zona euro”, este de părere Ciprian Dascălu.

De altfel, acesta este de părere că la nivelul Europei s-au învățat multe din criza din 2008, iar ca măsură de precauție a fost implementat ESM care ajută țările să iasă din dificultate, iar ideea pentru viitor este ca acest mecanism de stabilitate să asigure practic economiile țărilor euro. ”Cât despre România, vedem economia crescând în continuare, dar totuși cu o treaptă de viteză mai joasă. Vorbim despre o creștere de 3,8% pentru anul acesta și un avans de 4% pentru 2019. De unde vine această încetinire pe care noi o considerăm sănătoasă? Practic, creșterea economică a venit preponderent din consum și încetinirea vine tot din încetinirea consumului. De ce încetinește consumul? Avem rate de dobândă mai ridicate, avem incertitudini fiscale, încrederea consumatorilor a fost cumva zguduită”, a concluzionat economistul ING Bank.

Gabriela Luca, Commercial Director, Consumer Panels & Services GfK România - Defying gravity in a changing economy

În intervalul ianuarie – iunie 2018 românii au cheltuit cu 8% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, a spus Gabriela Luca, Commercial Director, Consumer Panels & Services GfK România, care a evidențiat faptul că, dacă în 2017 vorbeam de uptrade, în prima jumătate a anului nu a mai existat acest fenomen.

“Majoritatea categoriilor, deși au avut creșteri de preț, au avut un avans de două cifre. Avem un puternic fenomen de homing. Acum suntem într-un punct cu totul diferit față de momentul crizei din 2008. Pe de o parte avem inflație, optimismul este mediu, fenomenul de downtrade nu s-a instalat ca atare, dar avem o tendință, volumele sunt sus. Sunt însă câteva lucruri care nu se întâmplă la fel ca atunci - doar câteva categorii pierd cumpărători, în timp ce mărcile private sunt constante, undeva la 14%”, a explicat Gabriela. 

Aceasta i-a asigurat pe retailerii și furnizorii prezenți la conferință că pârghiile prin care peisajul în care activează poate fi recolorat sunt legate de retail, target (către cine comunică) și inovație. Astfel, potrivit datelor GfK, în ultimii cinci ani comerțul modern a câștigat nouă puncte procentuale, 8 puncte procentuale fiind aduse de formate mai mici de magazine de proximitate, de supermarketuri și de discounteri.

“Hypermarketurile rămân la 27% din piață și poziția lor este atacată de supermarketuri, proximitate și discounteri, trend început de anul trecut. Pierd pe coșuri mici de cumpărături, au pierdut 3,5 milioane de acte de cumpărare în primele șase luni. Hypermarketurile au un rol important pe zona de fresh. Ele par să schimbe rolul, să devină categorie de destinație”, a mai punctat Gabriela.

În zona de target, au fost identificate câteva categorii importante de cumpărători: familiile cu copii (care generează 33% din vânzările de FMCG, în creștere cu 10% față de anul trecut), seniorii (care reprezintă 52% dintre cumpărători și care generează 51% din valoarea vânzărilor în FMCG) și cumpărătorii de produse premium (în cazul a 25% dintre cumpărători mai mult de 30% dintre cheltuieli se duc spre produse premium).

Ultimul pilon care va susține creșterea pe viitor este inovația, spune Gabriela Luca. “Inovația are nevoie de niște oameni curioși care să ia de pe raft aceste produse. Ne-am uitat ce produse au performat cel mai bine în piață și am analizat ce s-a întâmplat în ultimii doi ani. Avem Timișoreana Nepasteurizată, Fuzetea, Lemon Lemon, Nutella Be Ready. Mai mult, pe parcursul a patru ani structura categoriei detergent s-a schimbat dramatic. Dacă în iunie 2014 mai mult de 90% era detergent pudră, în patru ani a scăzut la 70%, 30% aparținând detergentului lichid și capsulelor”, a exemplificat Gabriela.

Bogdan Chirițoiu, Președintele Consiliului Concurenței - Reguli noi de joc în retail și implicațiile acestora

“În general, suntem mulțumiți de cum merg lucrurile în comerțul alimentar unde există mulți jucători activi, însă suntem foarte atenți la concentrări”, a fost mesajul principal transmis de Președintele autorității de concurență către reprezentanții pieței locale de retail & FMCG.

În analiza gradului de concentrare a retailului pe o anumită arie geografică, CC s-a uitat recent la schimbările de comportament ale cumpărătorilor și a găsit o altă segmentare a pieței, care arată așa: magazine mici, cu suprafață de vânzare sub 400 mp și la care cumpărătorii ajung pe jos în maxim 10 minute, și magazine mari.

Care sunt prioritățile Consiliului Concurenței referitor la reglementarea pieței de comerț? “Trebuie să vedem cum modernizăm legislația românească privind promoțiile și comerțul, care este destul de veche”, a spus Chirițoiu.

La nivel european, atenția este mai mult pe comerțul online, sunt câteva investigații în derulare, cât și dezbateri pe acest subiect, și încep să apară acte normative care impun anumite restricții sau canalizează dezvoltarea pieței de profil. De exemplu, Comisia Europeană nu vrea să vadă o segmentare națională a piețelor de comerț online, astfel că regulamentul european interzice restricționarea accesului clienților dintr-o țară UE la produsele vândute pe un site de e-commerce dintr-o altă țară membră. De asemenea, acum este în curs de pregătire o legislație care reglementează funcționarea platformelor de e-commerce sau a marketplace-urilor.

Luca de Nard, Managing Director Nielsen România - The dark side of promotions

Pe un ton mai puțin optimist, Luca de Nard, Managing Director Nielsen România, a prezentat date interesante despre mecanismul și eficiența promoțiilor din retail. Astfel, participanții au aflat că 67% din toate promoțiile rulate nu sunt eficiente. Mai exact, din cele 200 de miliarde de dolari cheltuite anual pe promoții, 150 de miliarde sunt irosite. “Dacă ne uităm la datele din România, unele promoții livrează 146%, altele mai puțin. 72% din cei care lucrează în trade spun că ajustează des planul, 33% au spus că apar des cheltuieli neplanificate. Promoțiile se pot pierde pe traseu, furnizorii vor să încarce comercianții cu produse, iar comercianții vor să vândă produsele. Promoțiile devin însă relevante de la retailer la consumatorul final. Nu faceți promoții dacă nu aveți nevoie”, a afirmat Luca de Nard.

El a identificat șapte greșeli care sunt comise frecvent în abordarea promoțiilor: prețul de bază (cel dinainte de promoții) nu este cel corect, concepția eronată potrivit căreia orice strategie națională poate fi aplicată cu succes și la nivel local, o singură strategie pentru întregul brand nu funcționează, ignorarea competiției, ideea potrivit căreia orice tactică promoțională este bună sau lipsa unor instrumente potrivite pentru a avea o privire de ansamblu corectă.

“În România, valoarea FMCG (fără tutun) este de 50 de miliarde de lei. 30% sunt vânzările făcute cu reduceri de preț, asta înseamnă 15 miliarde de lei. Aplicând acel procent de 67% rezultă că 10 miliarde de lei reprezintă vânzări ineficiente”, a mai spus Luca.

Potrivit acestuia, promoțiile care livrează cele mai bune rezultate pe piața locală sunt cele de tip bonus/pachet cadou (care pot genera și un plus de 146% în vânzările unui hypermarket), respectiv multipack (care poate genera un avans de 115% a vânzărilor în cazul unui supermarket). În schimb, 70% din promoții sunt simple reduceri de preț la raft, fiind și cel mai ușor de implementat. “În contextul inflaționist, ar trebui limitată promoția de tip reducere de preț. Făcută prea des omoară marginile de profit. Promoțiile pe pachet sunt cele care, de obicei, livrează cel mai mult. De asemenea, prezența hosteselor la raft, în special în hypermarket, livrează foarte bine. Dacă vreți eficiență maximă, acestea sunt tipurile de promoții de abordat”, a explicat Luca.

Totodată, esențială este și execuția perfectă, prin care eficiența promoțiilor poate crește substanțial, coroborată cu o politică de preț corectă, existența instrumentelor necesare prin care jucătorii să poată înțelege ROI-ul din investiția realizată, respectiv cooperarea dintre retaileri și furnizori.

Daniela Costache, Category Planning Sales Activation Manager South Central Europe, Mondelēz International - The storytelling side of trade promotions

Asocierea dintre ciocolată și fotbal este fără doar și poate una neconvențională. Și dacă luăm în calcul și faptul că un brand are la dispoziție doar 3 secunde pentru a atrage atenția cumpărătorilor la raft, provocarea e cu atât mai mare. Daniela Costache, Category Planning Sales Activation Manager South Central Europe în cadrul Mondelez International, a împărtășit cu participanții conferinței Trade Round Table conceptul unei promoții neconvenționale, care a generat o creștere a vânzărilor double digit față de aceeași perioadă a anului trecut.

”Sunt multe categorii care se confruntă cu provocarea sezonalității. Sezonul cald poate fi propice pentru jucătorii din bere, înghețată sau răcoritoare, însă pentru noi perioadele de vârf sunt începutul și evident finalul de an. Știm cu toții că ciocolata se topește vara, însă în urmă cu doi ani am început să ne gândim la activări pe care le putem face în sezonul cald pentru a ne majora vânzările”, explică Daniela Costache.

Astfel, povestea campaniei ”Joacă în echipă” a pornit exact de la această idee, mai ales în contextul în care anul acesta venea cu o provocare majoră, respectiv Campionatul Mondial de Fotbal. ”Știam clar că jucătorii din bere și snackuri vor veni cu execuții spectaculoase, am încercat să înțelegem cât mai bine shopperul, astfel încât să avem un proiect de impact. Și chiar dacă rețeta unei promoții de succes pare simplă atunci când e pusă pe hârtie, în realitate lucrurile nu sunt chiar așa. Ne-am gândit astfel că jucăm împreună cu brandurile Milka și Oreo, însă nu la modul simplu în care doar alăturăm produsele și eventual facem niște reduceri de preț. Ideea a fost mult mai amplă, însă a juca împreună aducea și provocări pentru că fiecare brand are identitatea lui”, a explicat Daniela Costache.

”Ceea ce ne doream de fapt era să fim cumpărați, să avem rezultate în vânzări. Astfel, am pariat pe un cross-category event cu două branduri foarte puternice, care să răspundă la acea misiune de shopping și care a mizat pe un mesaj foarte simplu. În plus, am exclus promoțiile de preț și am mers către zona de promoții cu valoare adăugată ”, a mai punctat reprezentanta Mondelez.

Iar rezultatele nu au întârziat să apară. Proiectul a fost implementat în rețelele de hypermarketuri și magazine cash&carry, într-o rețea de supermarketuri pe plan local, ulterior fiind dezvoltat și la nivel regional. 

Cătălin Bulbariu, Category Development & Insights Manager, Coca-Cola HBC România - From census to sensus. How Coca-Cola HBC improved its strategy in reaching consumers?

Cătălin Bulbariu a venit pe scena Trade Round Table cu date interesante despre un proiect de calibru – o radiografie a pieței până la cele mai fine detalii, prin care producătorul a încercat să înțeleagă partenerii din retail și nevoile acestora, consumatorii și modul în care poate să intre pe un teren neexploatat. ”Este important pentru noi să înțelegem ce se întâmplă în piață și să traducem mișcările din piață într-un limbaj accesibil colegilor de vânzări, astfel încât să ne maximizăm vânzările”, a explicat reprezentantul Coca-Cola HBC România.

Ce au aflat în urma censusului? ”Că în România sunt 104.546 de outleturi, 70% off-trade și 30% on-trade. În ceea ce privește categoriile, din fericire pentru noi, băuturile non-alcoolice sunt cea mai distribuită categorie, 92% dintre outleturi având listate aceste produse. Un alt finding pozitiv, care ne-a bucurat, pentru că anul trecut am intrat și în business-ul de cafea, a fost că 84% dintre retaileri au cafea ambalată în portfoliu. Și ne-am uitat și la zona de supply. De unde se aprovizionează partenerii noștri? Și am înțeles importanța foarte mare a distribuitorilor, 94% dintre outleturi lucrând în ultimele 3 luni cu cel puțin un distribuitor. Sigur, acest lucru variază de la regiune la regiune. Dacă ne uităm la București, cash & carry este a doua cea mai folosită sursă de distribuție”, a spus reprezentantul Coca-Cola HBC.

Cât despre așteptările retailerilor, aceștia caută în primul rând un partener flexibil și deschis să-i ajute. Așteaptă livrare la timp și flexibilitate din punctul de vedere al soluțiilor și al livrării, în timp ce promoțiile sunt undeva pe poziția a șasea în topul așteptărilor. ”În ceea ce privește shopperul, pentru noi a fost interesantă zona de cross-promo. Și am aflat că 19% dintre cumpărăturile de răcoritoare vin cu o formă de snacks cross-promo. În plus, ne-am uitat ce se schimbă în comportamentul de cumpărare”, a mai precizat Cătălin.

În ceea ce privește modul în care Coca-Cola a folosit informațiile pentru a crește businessul, compania a mers în două direcții. ”Cea mai evidentă este extinderea pe orizontală. Am văzut că în piață sunt mai multe magazine decât avem noi în portofoliu, astfel că firesc era să intrăm în ele. Însă, mai întâi trebuia să analizăm de ce nu suntem acolo și dacă merită să fim acolo. Am aflat că o treime dintre locațiile în care nu suntem sunt HoReCa, iar 10% sunt magazine specializate. Cu uimire am văzut însă că split-ul între locațiile din urban și cele din rural este de 50-50, deși am fi crezut că sunt mai multe în rural. Iar obiectivul final a fost ca în 6 luni să adăugăm 3% clienți noi”, a mai spus Cătălin.

Vorbind despre dezvoltarea pe verticală, producătorul a făcut o analiză de cluster, încercând să înțeleagă care este obiectivul cel mai apropiat al locațiilor  - rezidențial, transport, centru de relaxare, shopping mall, astfel încât să înțeleagă profilul consumatorului și ocazia de cumpărare și ce SKU să adreseze ocaziei respective. ”Nu în ultimul rând, am făcut o analiză de optimizare a distribuției, astfel încât să știm de câte magazine avem nevoie ca să ne acoperim 50% din vânzări, apoi 30% și apoi 20%. Și coroborând aceste informații cu datele de retail audit am înțeles care sunt magazinele cu adevărat importante pentru a crește distribuția”, a concluzionat Cătălin Bulbariu.

Alin Trnobranschy, Director Național de Oraganizare Vânzări, Kaufland România - Fine tuning in retail

Ascultă. Inovează. Rămâi focusat pe client. Acestea sunt trei dintre regulile pe care Kaufland România s-a bazat în procesul de modernizare din ultimul an. Iar ceea ce a stat în spatele acestor investiții este faptul că retailul este ca o cursă de formula 1. ”Cine frânează primul, pierde cursa. Astfel, ești obligat să te autodepășești. În retail nu mai este vorba despre preț și gamă sortimentală, ci despre experiență. Acum 50 de ani Kaufland era un retailer static, în care pilon de bază era raportul calitate-preț. Nu puteam să discutăm despre experiență de cumpărături, beneficii, fidelizare sau sustenabilitate”, și-a început prezentarea Alin Trnobranschy, Director Național Organizare Vânzări Kaufland România.

La 50 de ani de la inaugurarea primului magazin Kaufland, vorbim despre un concept nou, iar Kaufland România nu a făcut excepție de la regulă. ”Ce vrem să facem prin toate acțiunile pe care le-am întreprins anul trecut este să cunoaștem clientul și să-i oferim mai multe experiențe, să înțelegem ce-l bucură”, a punctat reprezentantul Kaufland.

Astfel, retailerul s-a concentrat în primul rând pe suprafața de vânzare pentru că acolo are loc actul de cumpărare și acolo se reflectă succesul sau insuccesul unui retailer. Cât despre pilonii pe care retailerul s-a concentrat în ceea ce privește spațiul de vânzare este vorba despre design, eficiență in-store și beneficii. ”Din 2017 avem un nou design și asta a fost o mare provocare, pentru că vorbim despre 119 puncte de vânzare. Am vrut să obținem o imagine compactă, un proces de cumpărare natural, astfel că am implementat rafturi cu o înălțime mai mică și am eliminat axul central, astfel încât cumpărătorii să se simtă liberi la cumpărături”, a punctat Alin Trnobranschy.

Schimbări s-au făcut și la raionul de legume-fructe, la zona de bakery, raionul de pește, dar și în ceea ce privește sortimentația, fiind introduse sortimente bio, fără gluten și fără zahăr, iar în perioada următoare va fi lansată la nivel național o gamă nouă de produse food-to-go.

Cât despre ce înseamnă fine tuning dincolo de suprafața de vânzare, Kaufland a redefinit aspectul exterior al magazinelor, a testat concepte noi de magazin precum hypermarketuri într-un cort, iar în perioada următoare retailerul va deschide un magazin într-un mall.

În ceea ce privește viitorul, cuvântul-cheie este sustenabilitate. ”Alocăm anual între 100 și 200 de milioane de euro, este vorba despre întreaga strategie care include, extindere, fine tuning, dezvoltare de concepte noi, cât și modernizări. Dacă vorbim despre rezultate, sunt proiecte care urmăresc creșterea cifrei de afaceri, sunt proiecte care urmăresc eficientizarea suprafeței de vânzare, dar sunt și proiecte care urmăresc mulțumirea clientului. Nu măsurăm totul în bani”, a conchis Alin Trnobranschy.

Gaetan Pacton, Vice President - Expansion Director Profi Rom Food - Key elements of a fast paced expansion

Când vorbim de retail modern, inevitabil ne referim și la expansiune. În acest peisaj al transformării, Profi a crescut în zece ani de la 60 de magazine la o rețea de 845 de unități comerciale la nivel național, adjudecându-și titlul de cel mai expansiv retailer. Sub umbrela brandului Profi, compania a dezvoltat trei concepte de magazine: Profi, principala siglă sub care a avut loc expansiunea, Profi City – care a atins 213 locații și care este focusat în principal pe zona de produse fresh, și Profi Loco – concept destinat zonei rurale, care a ajuns la 200 de magazine.

„Am devenit un fel de profesor de geografie în companie, am descoperit toate colțurile frumoase ale României și săptămână de săptămână mai descoperim un colț exotic al țării sau o zonă în care acum câțiva ani era câmp și acum ne trezim cu câteva sute de apartamente. Cum reușim să fim atât de rapizi în extindere? Prin experiența acumulată de-a lungul anilor. Încercăm să ne menținem ritmul de dezvoltare. Ne-am propus să ne menținem această viteză și pentru anul viitor indiferent de dificultăți”, a afirmat Gaetan Pacton, Vice President - Expansion Director Profi Rom Food.

Retailerul a început un amplu proces de transformare, iar creșterea vine din expansiunea accelerată, din dezvoltare logistică și personal. “Nu am ajuns să fim o corporație, ne ducem spre asta, nu mai putem funcționa ca un start-up. Am început un proces uriaș de transformare. România are jumătate din suprafața comercială din Germania, iar ponderea retailului modern a ajuns la 50%. Nevoia de magazine există. Într-un scenariu pesimist vor fi deschise 350 de magazine de retail modern până la finalul anului, într-un scenariu optimist ne vom apropia de 400”, a menționat executivul Profi.

În opinia sa, în următorii cinci ani retailul modern își poate adjudeca o pondere de 75% din totalul pieței, de aici și potențialul uriaș de creștere. “Am accelerat și ne-am propus să continuăm să accelerăm odată cu intrarea Mid Europa Partners în acționariat. Nu văd o limită pentru expansiune, este loc pentru toată lumea. La momentul actual lucrăm foarte mult pe structură, să devenim un brand mai atrăgător pentru cei care vor o carieră în retail, vrem să îmbunătățim experiența de shopping. Da, suntem conștienți de faptul că ne trebuie un upgrade, lucrăm la asta. Ne-am extins foarte rapid pe Profi Loco în ultimii doi ani, acum am reanalizat întregul portofoliu și au apărut mai multe oportunități în mediul urban. Cu toate acestea, vom mai deschide 70-80 de unități în mediul rural în acest an”, a adăugat Gaetan Pacton.

Cătălin Samara, Director de Marketing, Digitalizare & IT Carrefour România - Omnichannel and the importance of digital transformation in modern retail

Digitalizarea este un subiect care nu putea lipsi de la #TradeRoundTable, iar Carrefour România este un exemplu de succes în acest sens, proiectele din zona de e-commerce cântărind din ce în ce mai mult în total business. ”Una dintre ambițiile CEO-ului Carrefour la nivel global este ca e-commerce-ul să genereze 5% din total vânzări. Pe piața locală ne apropiem de acest prag și sper să atingem acest prag mai devreme de 2020”, a declarat Cătălin Samara, Director de Marketing, Digitalizare & IT Carrefour România.

În opinia sa, de o importanță deosebită este cultura digitală a unei companii, la care se adaugă, în cazul Carrefour, o abordare omnichannel și e-commerce. Analizând primul aspect, Cătălin Samara a precizat că România a fost prima țară din grupul francez care a adoptat integral serviciile Google, de la e-mail până la hangouts meets pentru a-și eficientiza comunicarea internă. “Sunt 2.200 de oameni din Carrefour care au acces la un set de aplicații care țin de creșterea productivității și simplificare a muncii din magazine și birouri”, a spus Cătălin Samara.

De asemenea, retailerul și-a consolidat prezența pe zona e-commerce prin cele trei aplicații pe care le deține – Bringo, Carrefour Pay și Gurmandio – respectiv magazinul online. În plus, compania a decis să digitalizeze cataloagele distribuite în magazine, primul pas în acest sens fiind digitalizarea cataloagelor non-food. „Diferența de performanță între magazinele care au cataloage digitalizate și cele normale este de câteva procente importante, de două cifre. Eu cred că este un semn. Este important să ieșim din zona de confort și să privim la ce se întâmplă în jurul nostru. Oamenii se schimbă mai repede decât companiile. Trebuie să fim atenți la social media, retailul nu trebuie să fugă de rețelele sociale, de acolo poți lua date valoroase”, a adăugat Cătălin Samara.

La capitolul planuri de viitor, acesta a precizat că retailerul intenționează să lanseze self scan și self check-out în magazine, pentru a reduce timpul petrecut la casele de marcat. Aceste servicii există deja în magazinele din Orhideea, Băneasa și Mega Mall, precum și în supermarketul din incinta sediului central al companiei. Pe listă se află și un magazin cu self check-out 100% în aeroportul Otopeni.

Vladimir Vulic, Management, Innovation, Social Media Consultant, Co-founder of the digital community Digitalizuj.me - FMCG & Digital Transformation: How to Stay Relevant in a Disruptive World

Vladimir Vulic, invitatul special al ediției de anul acesta a TRT, a avut sarcina, deloc ușoară, de a încheia conferința într-o notă optimistă și inspirațională care să ne lase cu gândul la viitor și la schimbările pe care trebuie să le facem pentru a ne adapta la viteza amețitoare a inovațiilor tehnologice.

Cu un discurs direct, cu impact puternic și presărat cu multe exemple din mediul de business, el a provocat oamenii din sală să iasă din zona de confort și să încerce să facă lucrurile altfel. “De câte ori nu spunem la job <Facem acest lucru pentru că așa am făcut dintotdeauna?>”

Dușmanul progresului este auto-suficiența. “În mod paradoxal, companiile eșuează atunci când se bucură de succes, având rezultate bune și business eficient. Ceea ce le duce pe drumul sigur către eșec este mentalitatea de a nu-și dori schimbarea, odată ce au demonstrat că sunt bune în ceea ce fac. În urmă cu 10-12 ani, cel mai mare și mai inovator producător de telefoane mobile, cu cel mai mare buget de cercetare și dezvoltare, era Nokia. Fără îndoială că, la acel moment, Nokia era cel mai bun telefon mobil de pe piață. Dar apoi lucrurile au început să se schimbe, iar Nokia nu și-a dorit schimbarea, a rămas fidelă principiului <De ce să schimb ceva care merge bine?> “, a subliniat Vladimir.

Astfel, atunci când a apărut pe piață primul telefon Apple, reacția celor de la Nokia a fost de a-și lua în râs noul competitor. Conform propriilor criterii de definire a succesului, Apple nu avea nicio șansă în fața lor pentru că telefonul Nokia avea, de departe, cea mai bună baterie, cea mai bună recepție a semnalului și, în plus, putea trimite și MMS-uri, ceea ce primul Apple nu putea face. Consumatorii însă aveau alte criterii, ei au apreciat cel mai mult experiența nouă pe care iphone-ul le-a oferit-o. Și așa s-a ajuns la clasamentul actual de pe piața telefoanelor mobile.

Vorbind despre digitalizare, Vladimir a afirmat că cea mai mare prioritate a unei companii ar trebui să fie crearea unei culturi digitale în interiorul organizației. ”Transformarea digitală este, în primul rând, despre oameni”.

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content