FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Folosim cookie-uri pentru a vă furniza o experiență mai bună de navigare. Continuarea navigării implică acceptul dvs. de a ne permite utlizarea cookie-urilor. Găsești mai multe aici.

[x]
Acasă > Articole > Cum joacă retailerii locali cartea legumelor și fructelor românești?

Cum joacă retailerii locali cartea legumelor și fructelor românești?

magazin Darina Tranaveni, raionul de legume si fructe

Trendul de „sănătos” nu a rămas fără ecou în magazinele retailerilor independenți, categoriile de legume și fructe înregistrând anul acesta chiar și creșteri de 20%. Unde se încadrează în acest peisaj produsele românești? Cum văd retailerii colaborarea cu producătorii români și care sunt principalele dificultăți când vine vorba despre aprovizionarea cu produse românești? 

1. Românii se orientează tot mai mult către o alimentație sănătoasă, iar legumele și fructele se numără printre categoriile care cresc de la un trimestru la altul. Cum au evoluat vânzările de legume și fructe în magazinele dvs. anul acesta?
Alexandru Enescu:
Exigența consumatorilor noștri în alegerea produselor din categoria legume-fructe este în creștere, făcând asocierea produsului românesc cu produs sănătos. În rețeaua de magazine MCA evoluția vânzărilor de legume și fructe a fost similară avansului înregistrat de cifra totală de afaceri, vorbim despre o creștere high single digit (cuprinsă între 6-9% n.r.).
Daniela Gorea: Trendul de vânzări este crescător față de anul trecut. În medie, vorbim despre un avans de 20% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2016.
Kiss Csaba: Într-adevăr, orientarea consumatorilor către o alimentație sănătoasă se reflectă și la nivel de vânzări. Anul acesta am remarcat o creștere a vânzărilor pe aceste categorii, legumele având o dinamică mai bună comparativ cu fructele (+18%).

2. Ce importanță acordați dvs. acestor categorii și care sunt produsele care au performat cel mai bine de la începutul anului?
Alexandru Enescu
: Modul în care gândim strategia pe termen scurt pe aceste categorii este dat de mercurialul pieței, un raport intern, săptămânal, pe care îl folosim cu succes. Permanent suntem preocupați ca variația prețurilor și sezonalitatea produselor să reprezinte oportunități valorificate în favoarea clienților noștri și a businessului MCA Comercial. Categoric, topul produselor din categorie este dominat de către banane care generează 19% din vânzările categoriei. În top urmează roșiile cu 11%, iar clasamentul este completat de lămâi, mere și portocale.
Daniela Gorea: Suntem foarte concentrați pe raioanele de legume-fructe. În ultimul an am remodelat toate raioanele, am înlocuit rafturile vechi cu vitrine moderne, mari și luminoase, în care marfa este expusă generos. Performanța este strâns legată de sezonalitate, adică performează cel mai bine fructele și legumele de sezon.
Kiss Csaba: Deoarece toate produsele proaspete sunt prioritare, acordăm o importanță deosebită aprovizionării cu legume și fructe. În privința vânzărilor, cea mai mare creștere s-a constatat la roșii (+25%) și mere (+20%).

3. Ați extins în ultimii ani sortimentația pe legume și fructe?
Alexandru Enescu:
Un factor care a condus la diversificarea categoriei a fost reprezentat de nevoile clienților, care au valorificat într-un mod avantajos informațiile despre consumul diversificat de legume și fructe. Astfel, am ajuns să vindem de la zmeură, afine, coacăze și mure până la limes, pomelo, ghimbir și avocado.
Daniela Gorea: Suntem focusați pe păstrarea unei sortimentații bogate și pe prospețimea mărfii, clienții Darina fiind foarte selectivi când este vorba de calitate. Comercializăm atât produse de import, cât și românești, pe care le recepționăm în depozitul nostru logistic și apoi le distribuim în magazine de două ori pe zi pentru a fi mereu proaspete.
Kiss Csaba: Da, am extins sortimentația în special la fructele exotice.

4. Care este ponderea produselor locale versus produsele de import pe cele două categorii?
Alexandru Enescu:
Permanent am fost preocupați să avem la vânzare produse obținute în fermele românești. Chiar dacă în anumite momente ale anului produsele românești erau mai scumpe, am preferat să le alegem pe acestea și în mod special pe cele locale. Cu toate acestea, procentul produselor românești din totalul categoriei nu se ridică la mai mult de 45%. Dacă eliminăm însă produsele exotice care oricum nu pot fi obținute în România, ponderea produselor românești se apropie de 80%.
Daniela Gorea: Depinde foarte mult de perioada anului. Vara și toamna achiziționăm fructe și legume de la producători români, dar păstrăm și sortimentația de import. Fructele exotice și legumele de import se vând constant tot timpul anului.
Kiss Csaba: Din păcate ponderea local versus import este net favorabilă importurilor care reprezintă în momentul de față 70% din vânzări.

5. Pe ce segmente de produse vă aprovizionați de la producătorii locali și din ce regiuni provin aceștia?
Alexandru Enescu:
Avem avantajul că businessul MCA are și diviziile de distribuție și import, care au acoperire în județele Vrancea și Buzău, dar și în Sud-Estul României și mașinile se întorc pe retur cu legume și fructe din zonele respective. Astfel, colaborăm cu fermieri din județele Buzău, Vrancea și Galați. Principalul furnizor de ciuperci este din Râmnicelu, localitate unde am inaugurat recent un magazin MCA, iar din județul Vrancea completăm necesarul de afine, mure și coacăze.
Daniela Gorea: Achiziționăm de la producători locali salată verde, ceapă, cartofi, morcovi, varză, roșii, vinete, ciuperci, castraveți, gogoșari, verdețuri, struguri, mere, pere, cireșe, căpșune, zmeură, mure, pepeni și prune. Zonele de achiziție sunt diverse, de la satele învecinate și județul Cluj, până la Satu Mare și Dâmbovița.
Kiss Csaba: Ne aprovizionăm cu legume din regiune, majoritatea produselor fiind cultivate în județul Satu Mare.

6. Ați întâmpinat dificultăți în ultima perioadă în a încheia colaborări noi cu producătorii locali? Pe ce perioade de timp încheiați în general parteneriatele?
Alexandru Enescu:
Parteneriatele au la bază doar înțelegeri verbale pentru că fermierul este în imposibilitatea de a garanta o anumită cantitate sau calitate. Am încercat însă să avem colaborări constante.
Daniela Gorea: Nu am întâmpinat dificultăți în acest sens. Avem mai mulți producători locali cu care colaborăm regulat. Contractele sunt încheiate anual, dar se prelungesc.
Kiss Csaba: Având în vedere faptul că nu avem în apropiere producători foarte mari, colaborăm bine cu micii întreprinzători din zonă. Dezavantajul este că nu putem încheia contracte pe mai multe sezoane.

7. Care sunt principalele probleme pe care le vedeți în colaborarea cu producătorii români de legume și fructe? Reușesc aceștia să acopere necesarul de marfă de care aveți nevoie?
Alexandru Enescu:
Oferta sezonieră reprezintă principala problemă pe care o întâmpinăm. Mai este vorba și despre organizarea și partea logistică deficitară, existând perioade de supraproducție în care fermierul este nevoit să vândă uneori chiar sub prețul rentabilității.
Daniela Gorea: Producătorii români s-au dezvoltat în ultimul an. Aspecte de îmbunătățit ar fi cele de logistică (livrare, ambalare) și uneori de continuitate a mărfii.
Kiss Csaba: Dacă în ceea ce privește calitatea nu există probleme, punctualitatea livrărilor și modul de ambalare mai necesită îmbunătățiri.

8. Din punctul de vedere al raportului preț-calitate sunteți mulțumit de oferta producătorilor români?
Alexandru Enescu:
Categoric consumatorul preferă produsele românești și el este cel care vine cu concluzia finală. Ritmicitatea aprovizionării, lanțul scurt cu livrarea din fermă direct în supermarket a menținut un standard calitativ ridicat, iar costurile logistice reduse generează un preț final competitiv.
Daniela Gorea: Da, prețurile producătorilor români sunt în general corecte.
Kiss Csaba: Pentru că avem și divizie de producție și îmi este ușor să fac o estimare a prețului, consider că în momentul de față raportul preț - calitate al produselor autohtone este unul corect.

9. Cum arată strategia pe termen lung privind parteneriatele cu producătorii locali?
Alexandru Enescu:
Recent a fost demarată o investiție majoră de construire a unui nou depozit logistic, cu o suprafață de 2.500 mp. După finalizarea depozitului, în martie 2018, vechiul depozit va fi dedicat diviziei de retail și acolo va exista un spațiu alocat categoriei de legume și fructe. Astfel, ne dorim să putem asigura produse românești pe o perioadă mai lungă, prin achiziții de la producătorii locali ce nu dispun de spații de depozitare, dar și să realizăm importuri de legume și fructe din țările vecine, astfel încât să putem oferi prețuri competitive.
Daniela Gorea: Clienții noștri ne solicită în mod explicit produse românești și le aleg pe acestea din raft. Intenția este să continuăm parteneriatele cu producătorii locali și să îmbunătățim colaborarea cu aceștia.

10. Ce soluții vedeți în susținerea produselor locale? Ar putea fi cooperativele o variantă pe termen lung pentru producătorii locali?
Alexandru Enescu:
Limitarea fermierilor din zonele noastre de achiziție vine din lipsa unei strategii pe termen lung, astfel încât să integreze toate etapele unui business de succes, de la producție și depozitare, până la valorificarea recoltei în condiții avantajoase, cu produse proaspete, dar și procesate. În ultimul timp, am văzut investiții în dezvoltarea unor spații profesioniste de depozitare și a unor linii de procesare pentru a-și rentabiliza businessul.
Daniela Gorea: Producătorii locali au nevoie de investiții în utilaje și mecanizare. Uneori sunt blocați de probleme logistice de tipul transportului, ambalării sau depozitării. Organizarea producătorilor locali în structuri asociative ar putea fi o variantă fezabilă de a face fermierii și producătorii români mai puternici.
Kiss Csaba: Nu știu dacă cooperativele sunt soluția având în vedere lipsa specialiștilor, dar construcția de depozite în vederea păstrării pe termen mai lung a produselor ar fi un pas înainte în dezvoltarea agriculturii românești. 
 

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content