FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Folosim cookie-uri pentru a vă furniza o experiență mai bună de navigare. Continuarea navigării implică acceptul dvs. de a ne permite utlizarea cookie-urilor. Găsești mai multe aici.

[x]
Acasă > Articole > În ciuda lansărilor, românii rămân tradiționaliști în consumul de mezeluri

În ciuda lansărilor, românii rămân tradiționaliști în consumul de mezeluri

vitrina cu mezeluri
consumul de mezeluri
tipuri de mezeluri consumate
locatii de achizitie
criterii de cumparare a mezelurilor

Cu o incidență ridicată în consum, mezelurile se regăsesc în meniul săptămânal a șapte din zece români, arată un studiu realizat de compania de cercetare Kantar TNS România. În ciuda dinamismului categoriei – aproape în fiecare lună apar în magazine ambalaje, rețete și chiar specialități noi – consumatorii rămân tradiționaliști, pe primele poziții în topul celor mai consumate mezeluri aflându-se salamul crud-uscat și cârnații, preparate din carne de porc, iar produsele feliate fiind încă la o cotă mică din piață. De Alina Stancu.

Mezelurile sunt una dintre categoriile care se bucură de o incidență ridicată în consum, aceste produse fiind consumate cel puțin o dată în ultimele trei luni de către 97,5% dintre români. Situația se prezintă bine și dacă ne referim la frecvența de consum: doi din zece români declară un consum zilnic, iar unu din doi respondenți include aceste produse cel puțin o dată și maximum de trei ori în meniul săptămânal. „În medie, mezelurile se consumă de 9,4 ori pe lună. Dacă analizăm consumul prin prisma indicatorilor socio-demografici, femeile declară o frecvență mai redusă față de bărbați. De cealaltă parte, persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-34 de ani, cei cu venituri cel puțin medii și locuitorii din zonele Centru, Sud-Vest și Vest consumă mai des mezeluri decât restul românilor”, explică reprezentanții Kantar TNS România.

Ce mezeluri consumă românii?

În ciuda faptului că vorbim despre o categorie care se bucură de o diversitate sortimentală foarte mare, consumatorii sunt în continuare tradiționaliști. Astfel, primele poziții în topul celor mai consumate tipuri de mezeluri sunt ocupate de cârnați și salam, produse consumate cel puțin o dată în ultimele trei luni de aproximativ șapte din zece români. Acestea sunt urmate de kaizer, crenvurști și mușchi. Lucrurile nu se schimbă prea mult nici dacă vorbim despre produsele pe care românii le mănâncă cel puțin o dată pe săptămână: salamul crud-uscat și cârnații sunt consumate de 38%, respectiv 37% dintre români, pe următoarele poziții clasându-se crenvurștii și salamul fiert / afumat. La polul opus, pe ultimele locuri în topul celor mai consumate tipuri de mezeluri se află jambonul și specialitățile (tobă, leber, prosciutto, rulade etc.), doar 13% dintre români consumând săptămânal aceste produse.
Dacă ținem cont și de datele socio-demografice, studiul mai arată că:

  •  Tinerii consumă mai des decât celelalte categorii de vârstă salam crud-uscat, crenvurști, mușchi, parizer, kaizer și șuncă țărănească;
  •  Persoanele cu educație și venituri scăzute consumă cu o frecvență mai ridicată cârnați, parizer și salam;
  •  Românii cu un nivel al veniturilor mai ridicat și studii medii și superioare consumă mai des mușchi și șuncă de Praga.

Obiceiuri de consum

Deloc surprinzător, majoritatea românilor (97%) obișnuiesc să consume mezelurile acasă. Totodată, un segment de 30% din populație declară că locul în care consumă mezelurile este la serviciu, în timp ce doar 6% dintre respondenți spun că mânâncă mezeluri la școală.
Cât despre principalele ocazii de consum, momentul preferat este dimineața, la micul dejun, 76% dintre respondeți indicând acest lucru. O treime dintre români obișnuiesc să consume mezeluri la masa de prânz, în timp ce doar unu din patru repondenți consumă acest tip de produse la cină. Interesant este însă faptul că, pentru 43% dintre români, mezelurile sunt gustarea dintre micul dejun și masa de prânz sau masa de prânz și cină.

În ceea ce privește preferințele românilor în funcție de tipul de carne, pentru salam și cârnați respondenții aleg să consume într-o măsură foarte mare produse din carne de porc (84%, respectiv 90%). La crenvurști însă, preferințele se împart între carnea de porc și cea de pui, cu o tendință vizibilă spre aceasta din urmă (54% versus 41%).

„Ar trebui menționat faptul că mezelurile din carne de porc sunt consumate mai ales de către bărbați, în timp ce femeile le preferă în mare măsură pe cele din pui. Cât despre categoriile de produse, pentru toate tipurile de șuncă este preferată carnea de porc, doar 20% dintre români optând pentru șunca de Praga din pui. De asemenea, la parizer se observă un segment destul de important care îl preferă pe cel de pui (34%)”, mai precizează reprezentanții Kantar TNS România.

De unde și cum se cumpără mezelurile?

Chiar dacă în ultimii ani am asistat la o efervescență a deschiderilor de băcănii și magazine specializate / de producător la nivel național, se pare că acestea nu au reușit până acum să ia o felie mare din piață. Ele se regăsesc la coada clasamentului locațiilor de achiziție pentru categoria analizată: doar unu din 10 români cumpără mezeluri de la magazinele de producător, în timp ce doar 7% dintre respondenți achiziționează aceste produse din băcănii.
Mai mult de 60% dintre români cumpără cel mai des mezeluri din retailul modern, o pondere mai ridicată înregistrând-o hypermarketurile și supermarketurile. Acestea sunt urmate de minimarketurile și magazinele de cartier, 16% dintre români alegând să-și achiziționeze mezelurile din acest tip de magazine.

În ceea ce privește principalele criterii de achiziție, cel mai important aspect este termenul de valabilitate, urmat de aspectul produsului – factori menționați de 22%, respectiv 16% dintre români. Prețul per kilogram și marca produsului se regăsesc și ele printre cele mai importante aspecte pe care românii le au în vedere atunci când achiziționează mezeluri. Merită însă remarcat faptul că, deși producătorii au pus accentul în ultima perioadă pe dezvoltarea unor rețete care să nu conțină E-uri / aditivi alimentari, să aibă în componență un conținut mai ridicat de carne, se pare că aceste aspecte au o importanță secundară.

Legat de cea de-a doua întrebare, studiul realizat de Kantar TNS România ne indică niște date interesante:

  •  Crenvurștii și cârnații se cumpăra cel mai des vrac, de la vitrina de mezeluri cu vânzare asistată, de către aproximativ trei sferturi dintre consumatori;
  •  Salamul este cumpărat nefeliat de către două treimi din populație. Se observă o ușoară preferință pentru produsele ambalate atunci când se achiziționează salam crud-uscat;
  •  Toate tipurile de șuncă, parizerul și mușchiul sunt cumpărate cel mai des la vrac, de la vitrina cu vânzare asistată. Șunca afumată, cea țărănească și mușchiul sunt cumpărate, în 58-60% din cazuri, nefeliate. În cazul parizerului, procentul este de 52%, iar pentru șunca de Praga de 48%.
  •  Pentru pastramă și kaizer se constată o preferință mai accentuată a cumpărătorilor pentru produsele vrac, comparativ cu baconul. Kaizerul și specialitățile se cumpără nefeliate de către 74% dintre consumatori, în timp ce pastrama, jambonul și baconul doar de 60% dintre aceștia.

Campionii la notorietate, lideri în consum

La capitolul notorietate, la vârful clasamentului regăsim Caroli, Cris-Tim și Fox – mărci cunoscute de peste 70% dintre români. Acestea sunt urmate de Campofrio, Aldis și Matache Măcelaru. Situația este asemănătoare și în ceea ce privește mărcile de mezeluri consumate cel mai des de către români în ultimele trei luni. În fruntea clasamentului se situează Cris-Tim, cu un procent de 32% din totalul respondenților, urmat de Caroli (30%) și Fox (28%).
„Mărcile de mezeluri cu cea mai mare notorietate sunt și mărcile cel mai des consumate. Campofrio și Aldis, deși au o notorietate de aproximativ 60%, nu reușesc să o transforme foarte bine în consum, așa cum o fac unele branduri mici precum Ana și Cornel sau Radic Star - acestea reușesc să îi determine pe consumatori să le încerce produsele”, precizează reprezentanții Kantar TNS România.

Studiul Kantar TNS România a fost realizat în perioada 20 februarie – 10 martie 2017. Eșantionul este format din 1.035 de respondenți, persoane cu vârsta cuprinsă între 18-64 de ani, fiind reprezentativ la nivel național. Culegerea datelor s-a făcut prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților.

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content