FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Folosim cookie-uri pentru a vă furniza o experiență mai bună de navigare. Continuarea navigării implică acceptul dvs. de a ne permite utlizarea cookie-urilor. Găsești mai multe aici.

[x]
Acasă > Articole > În ciuda așteptărilor, înghețata rămâne un desert de vară

În ciuda așteptărilor, înghețata rămâne un desert de vară

familie cu copii care mananca inghetata
frecventa de consum inghetata grafic
tipuri si arome de inghetate consumate grafic
Achizitia inghetatei grafic

Deși înghețata se remarcă printr-o frecvență ridicată de consum în sezonul cald, provocările apar când vorbim despre consumul în sezonul rece, doar o treime dintre români consumând acest produs cel puțin o dată pe lună.

Dincolo de sezonalitate, categoria se confruntă și cu tradiționalismul consumatorilor, fapt demonstrat de incidența de consum redusă a segmentului de sorbet – șase din zece români nu consumă deloc acest tip de produs în sezonul cald, iar unul din zece români nici măcar nu a auzit de el, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare TNS România pentru revista Progresiv. 

Cu o incidență ridicată în consum, înghețata se regăsește în meniul a 93% dintre români în sezonul cald. Dintre aceștia, aproximativ o treime consumă înghețata cu o frecvență foarte ridicată, de cel puțin patru ori pe săptămână, iar unu din patru declară un consum de până la trei ori pe săptămână. La polul opus se află grupul consumatorilor „light” (23%) care declară o frecvență bilunară sau chiar mai mică.

Dacă vorbim însă despre consumul de sorbet (specialitate de înghețată realizată din piure sau suc de fructe - n.r.), un segment relativ tânăr pe piața locală, lucrurile nu stau deloc bine: doar 14% dintre români consumă acest tip de produs cel puțin o dată pe lună, în timp ce 64% dintre respondenți nu consumă deloc sorbet. Mai mult, circa unu din zece respondeți nu a auzit de acest produs, fapt ce ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru producători, dar și pentru retaileri.

Referitor la incidența de consum a înghețatei în sezonul rece, studiul TNS România arată că unu din doi români nu mănâncă deloc înghețată, într-o proporție semnificativ mai mare fiind vorba despre persoanele cu reședință în mediul rural și inactive din punct de vedere profesional. Cât despre frecvență, înghețata se regăsește săptămânal în meniul a 17% dintre români în sezonul rece, iar circa două din zece persoane declară un consum lunar.

Ce preferințe au românii?

În ceea ce privește tipul de înghețată preferat de consumatori în sezonul cald, primele poziții în clasament sunt ocupate de înghețata la cutie / caserolă și de înghețata la cornet, fiecare dintre acestea fiind consumate de aproximativ unu din trei români. Acestea sunt urmate în top de înghețata pe băț care este consumată de 16% dintre respondenți. Topul preferințelor în 2016, în funcție de tipul de înghețată, este completat de vafă (10%), înghețata la pahar (9%) și înghețata de tip sandwich (4%).

Cât despre aromele preferate de consumatorii români, sortimentele clasice precum ciocolată / cacao și vanilie sunt lideri detașați în topul celor mai populare arome. Acestea cumulează peste 70% din voturile consumatorilor. O altă aromă preferată de consumatori, însă într-un procentaj semnificativ mai redus, este cea de fructe de pădure, care este consumată cel mai des de 8% dintre respondenți. Dacă ne referim la preferințele copiilor, studiul arată faptul că nu există diferențe majore, aroma favorită a celor mici fiind ciocolata / cacao, urmată îndeaproape de vanilie și căpșuni. Dacă ne referim la preferințele consumatorilor de sorbet, unu din patru români aleg, de obicei, sorbetul de fructe de pădure, iar unu din cinci consumă sorbet de căpșuni.

Obiceiuri de consum ale înghețatei

Românii sunt tradiționaliști și dacă ne referim la obiceiurile de consum. Majoritatea românilor preferă să mănânce înghețata acasă (71%), iar doi din cinci aleg să o consume afară (pe stradă / în parc / pe plajă). Dacă ținem cont de reperele socio-demografice când vorbim despre obiceiurile de consum ale înghețatei, studiul mai arată că:

  • Femeile optează cu preponderență pentru consumul acasă, în timp ce bărbații aleg cu precădere să mănânce înghețata afară (pe stradă, în parc, pe plajă);
  • Persoanele din mediul urban consumă acest tip de produs afară într-o măsură mai mare decât cele din mediul rural;
  • Circa 7 din 10 respondenți afirmă că mănâncă înghețata cu familia, în această categorie având o pondere mai mare femeile;
  • 15% dintre români consumă înghețata cu prietenii sau colegii, în acest segment distingându-se bărbații, persoanele cu vârsta mai mică de 35 de ani, cu studii superioare și medii și cei cu un venit lunar mai mare de 3.000 de lei;
  • Persoanele tinere (sub 35 de ani) consumă înghețată pe băț într-o proporție semnificativ mai ridicată comparativ cu persoanele mai în vârstă (peste 54 de ani);
  • Înghețata la cutie este consumată mai ales de femei și persoanele de peste 44 de ani, căsătorite.


Magazinele de cartier, principalul canal de achiziție

Cât despre locurile de achiziție a înghețatei, cele mai mari procente se înregistrează în dreptul minimarketurilor și al magazinelor de cartier, acest canal reprezentând alegerea a circa patru din zece consumatori. Persoanele care achiziționează înghețată din aceste locații sunt cu precădere consumatori cu studii primare, inactivi profesional și venituri mai mici de 1.800 de lei. În topul locațiilor de cumpărare, acestea sunt urmate de supermarketuri (32%), chioșcuri / tonete (16%) și hypermarketuri (9%). Restaurantele și terasele reușesc să atragă un segment foarte mic de consumatori, doar 3% dintre românii care mănâncă înghețată în sezonul cald optând pentru aceste locații.

Atunci când aleg un anumit tip de înghețată, cei mai mulți consumatori iau în calcul aroma (76%). Topul celor mai frecvente aspecte luate în considerare de români atunci când achiziționează înghețată este completat de factori precum marca de înghețată și prețul – criterii menționate de unu din doi români.

„Având în vedere faptul că formatele mici de înghețată, care sunt consumate afară sunt achiziționate cu precădere din retailul independent, o strategie de creștere pentru comercianții tradiționali ar putea fi stimularea consumului de impuls prin creșterea sortimentației a formatelor individuale și a promoțiilor în interiorul categoriei sau cross-category. O altă abordare ar putea fi targetarea consumului planificat, acasă, în familie, la cutie / caserolă, prin creșterea prezenței acestui format în magazine. 30% dintre consumatori consumă înghețată la cutie / caserolă, cu familia, dar acest format este preponderent achiziționat din comerțul modern. Astfel, proximitatea magazinelor tradiționale, ar putea fi un avantaj față de retailerii moderni”, susține Victor Ursache, Research Executive TNS România.

Studiul TNS România a fost realizat în perioada 4-12 august pe un eșantion reprezentativ la nivel național format din 852 de respondenți din România, cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani. Culegerea datelor a fost realizată prin interviuri telefonice.

Cum au evoluat preferințele pe piața de înghețată
 

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content