FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Folosim cookie-uri pentru a vă furniza o experiență mai bună de navigare. Continuarea navigării implică acceptul dvs. de a ne permite utlizarea cookie-urilor. Găsești mai multe aici.

[x]
Acasă > Articole > Ce s-a discutat la Conferința Progresiv 2018, ajunsă la a 18-a ediție

Ce s-a discutat la Conferința Progresiv 2018, ajunsă la a 18-a ediție

Nu mai puțin de 450 de profesioniști din retail, industria bunurilor de larg consum și domeniile conexe au fost prezenți între 14-17 martie la Conferința Progresiv din Sinaia, evenimentul de referință al pieței locale de retail și FMCG. Tema ediției, “Beyond Borders”, a adus în discuție principalele direcții care trebuie urmate de jucătorii din piață pentru a-și duce businessurile într-o nouă zonă, dar și care sunt oportunitățile și provocările care se întrevăd pentru perioada următoare.

Evenimentul a debutat cu Leadership Cinema, un videocast cu experți în leadership de top mondial care fac parte din echipa lui John Maxwell - moment oferit de HL Display în după-amiaza zilei de miercuri, 15 martie. Mai mult decât atât, participanții au avut șansa de a testa Leadership Game, un joc marca John Maxwell Team, gândit ca o sesiune de coaching și brainstorming.
Joi, pe 15 martie, în ziua principală a conferinței, au urcat pe scenă 15 speakeri, dintre care trei de talie internațională: Alfonso Velasco Tamames, Research Analyst Europe, The Economist Intelligence, Pambos Charalambous, Global Services Director EEMEA Nielsen și Ray Gaul, Senior Vice President European Retail la Kantar Consulting.

Ziua de joi a culminat cu momentul mult așteptat al dezvăluirii câștigătorilor competiției Progresiv Awards 2018 (ediția a III-a), în cadrul Galei desfășurate la Casino Sinaia.

Cea de-a doua zi de sesiuni plenare, vineri (16 martie), a adus pe scena conferinței directorii a patru dintre cele mai active rețele de magazine de pe piața locală (Mega Image, Kaufland, Carrefour și Metro Cash&Carry) și am aflat în premieră ce înțelege consumatorul cu adevărat din eforturile de comunicare depuse de retaileri și cum filtrează informațiile primite, dintr-un studiu realizat în exclusivitate de Ipsos România și prezentat de Alina Stepan, Cluster Head Ipsos South-East Europe.

Vă prezentăm mai jos câteva dintre ideile și insighturile din piață care i-au inspirat pe participanții la ediția din acest an a Conferinței Progresiv.

Alfonso Velasco Tamames, Research Analyst Europe, The Economist Intelligence Unit
Good economics, bad politics

Aflat pentru prima dată pe scena Conferinței Progresiv, Alfonso Velasco Tamames a deschis seria prezentărilor într-un ton optimist. „Lucrurile arată destul de bine în regiune. Dacă ar fi să descriem într-un singur mod evoluțiile din 2017 în Uniunea Europeană putem spune că această creștere economică a fost una generală. Printre partenerii comerciali ai României doar foarte puțini au experimentat o încetinire a ritmului de creștere. La nivelul UE, vorbim de un ritm de creștere de 2,5% în 2017, o îmbunătățire față de 2016, când creșterea a fost de 1,9%. În Franța, după 2-3 ani de evoluție moderată, în 2017 creșterea a fost una accelerată pe fondul îmbunătățirii consumului și a încrederii, care s-au tradus într-un nivel mai ridicat al investițiilor”, a precizat analistul The Economist Intelligence Unit.

Acesta a subliniat că 2017 a fost anul în care am început să vorbim despre un „boom” în economia UE, fapt care s-a tradus și în piața muncii, acolo unde șomajul a scăzut de la 11% în 2013 la 7% anul trecut. Evoluția a fost dictată în mare parte de exporturi, cerere internă, consum privat. Mai mult, perspectivele pe termen mediu sunt optimiste, în ciuda încetinirii ritmului anual de creștere la circa 1,8% pentru intervalul 2019-2022, potrivit estimărilor The Economist.

În schimb, un impact negativ este atribuit politicului, care își va pune amprenta pe evoluția economică pe fondul nivelului ridicat de fragmentare politică, a tensiunilor dintre vestul și estul Europei pe tema migrației și a Brexitului.

Pambos Charalambous, Global Services Director EEMEA, Nielsen
The Bigger Picture Beyod Borders

Pambos Charalambous, Director Global Services Eastern Europe, Middle East, Africa, Nielsen, i-a încurajat pe producătorii din sală să atace mai agresiv piețele externe în care există comunități mari de români, pentru că datele Nielsen arată că sunt multe categorii a căror evoluție este dependentă de specificul cultural. Cu alte cuvinte, ethnic food este o nișă bună de exploatat în acest moment. „Concluzia este că majoritatea categoriilor cresc în multe piețe. Important este să mergeți la export cu strategia corectă și cu focus pe consumator. Alegeți cu atenție dacă mizați pe propriile branduri sau pe marca privată și mergeți către canalele de vânzare cele mai dinamice. De asemenea, migrația are un impact puternic asupra pieței FMCG, dezvoltă gusturi într-o comunitate domestică. Consumatorii sunt foarte receptivi la astfel de produse”, a punctat Pambos Charalambous.

Nu în ultimul rând, un canal de vânzare care trebuie să completeze strategia fiecărei companii este online-ul. „Comerțul modern domină piața, comerțul tradițional este în continuare puternic în țări precum Turcia (61%), Polonia (42%), Ungaria (31%). În schimb, creșterea vine din zona online. Dacă în Europa vânzările din online reprezintă 6,4%, în China au ajuns la 14% din totalul vânzărilor din FMCG. Este o oportunitate care nu trebuie ignorată”, a mai spus Pambos Charalambous.

Ionuț Dumitru, Economist-Șef Raiffeisen Bank și Președinte al Consiliului Fiscal
Macroeconomic developments and outlooks

Când va veni nota de plată pentru derapajele macroeconomice actuale? Ionuț Dumitru, Economist-șef al Raiffeisen Bank și Președinte al Consiliului Fiscal, a încercat să răspundă la această întrebare conturând tabloul macroeconomic al României și avansând câteva prognoze.

„Aș spune că sunt șanse de 99% ca rata de creștere a PIB-ului de 7% din 2017 să nu se repete în următorii ani. De ce? Pentru că am avut o compoziție a creșterii economice care nu este deloc sănătoasă. Am avut o creștere puternică a consumului și o evoluție modestă a investițiilor. Consumul este deja cu 30% peste nivelul pre-criză, în timp ce investițiile sunt cu 20% sub nivelul pre-criză. O creștere economică bazată doar pe consum știm cu toții că nu este posibilă, mai ales pe termen lung. Avem exporturi care cresc rapid, dar, pe de altă parte, importurile cresc și mai repede”, a explicat Ionuț Dumitru.

Mai mult, bugetul de stat pe 2017 a fost construit pe +30% la investiții, iar la nivel de execuție a fost de -10%. „Cea mai bună veste din punct de vedere macroeconomic în acest moment e faptul că producția industrială a crescut în 2017 cu circa 8% în termeni reali, iar acest avans a venit preponderent din exterior, în special din exporturile către Germania. 20% din exporturile noastre merg spre Germania”, a mai punctat acesta.Pe de altă parte, excesul în consum are consecințe importante în economie, dezechilibrând-o. Spre exemplu, anul trecut a existat un deficit comercial de peste un miliard de euro pe lună în zona de bunuri.

Dan Bădin, Tax Partner, Deloitte România
How does the fiscal revolution look from the shelf

”Vrem sau nu, politica influențează economia și unul dintre instrumentele directe de influență este fiscalitatea. Anul trecut am avut suișuri, dar și coborâșuri. Creșterea economică se pare că a fost influențată puternic de fiscalitate, în principiu prin scăderea cotei TVA, dar și prin creșterea salariilor publice și pensiilor. Pe de altă parte vedem instabilitatea care nu a rămas fără ecou, cel mai vizibil efect fiind apetitul pentru investiții la un nivel destul de scăzut în România”, și-a început prezentarea Dan Bădin, Tax Partner în cadrul Deloitte România.

Iar acest lucru este susținut și de implementarea schimbărilor care vin din legislația europeană. ”România a fost prima țară din Europa care a implementat Directiva 2016/1164/UE (ATAD) și, mai mult decât atât, a implementat-o cu măsurile ei cele mai stricte, ceea ce reprezintă un dezavantaj în comparație cu celelalte țări la nivel de atragere investitori. Ulterior, guvernanții au revizuit aceste modificări și acum avem niște amendamente care au trecut deja de Senat, dar care nu au devenit încă lege. Acum, la finalul lui martie trebuie să calculăm impozitele, însă nimeni nu știe exact cum”, a punctat reprezentantul Deloitte.

Pe lângă modificările codului fiscal, Dan Bădin a trecut în revistă și impozitul ”HoReCa”, înlocuirea caselor de marcat, legea prevenirii, dar și practicile ANAF. ”Este clar că e nevoie de reforma ANAF-ului. Vestea bună este că sunt șanse de 50% ca programul de reformare al ANAF să continue”, a concluzionat acesta.

Raluca Răschip, Consumer Goods&Retail Director, GfK România
The ghosts of past and future

Din lista subiectelor abordate la conferință, nu putea lipsi bilanțul pieței FMCG pe 2017 cu date de consumator, care reconfirmă trendul ascendent al ultimilor ani. Analizând peste 300 de categorii FMCG, GfK România arată pentru 2017 o ușoară creștere volumică față de anul anterior, de 1,4%, și un uptrade similar cu anul 2016.
„A fost o creștere generalizată, cu vârfuri în segmentele de produse pentru curățenia locuinței, produse pentru bebeluși, hrana pentru animale. Categoriile cele mai vulnerabile au fost cele de “basic food” de exemplu făină, uleiuri etc”, a precizat Raluca Răschip, Consumer Goods & Retail Director, GfK România.

Dacă ne uităm însă în spate, lucrurile ridică niște semne de întrebare. ”Am realizat că suntem într-un mare paradox. Avem cea mai mare contribuție pentru creșterea PIB venind dinspre consumul privat, la pachet cu o încredere mai mică a consumatorului. Dacă ne uităm la ultimii șapte ani care au avut o evoluție foarte bună pentru consum din punct de vedere FMCG, anul trecut a fost creșterea cea mai mare – 7,1%. Începând însă cu ultimul trimestru al anului trecut, încrederea consumatorului a început să scadă și continuă să scadă și în 2018. Iar dacă ne uităm la momentul în care am ajuns, el seamănă cu momentul din noiembrie 2008, pe final de boom economic ”, explică Raluca Răschip.
Pentru ce ar trebui să se pregătească însă companiile FMCG și retailerii în acest context? Pe scurt, homing, downtrading, noi valori ale consumatorilor, frecvență de cumpărare și volume în scădere.

Dan Balica, Food& Nutrition Analyst, Euromonitor International
Global trends with local flavor: how global consumer megatrends are shaping Romanian packeged food

În industria bunurilor de larg consum singura constantă este schimbarea, trendurile globale fiind cele care dau tonul și pe piața locală. Dan Balica, Food&Nutrition Analyst, Euromonitor International, a vorbit la Conferința Progresiv 2018 despre megatrendurile din industria FMCG, iar vestea bună este că și în România vedem în produsele de pe rafturi influența acestora. „Oamenii sunt dispuși să plătească mai mult pentru experiență, caută produse cu plus valoare, sunt din ce în ce mai interesați de ce e în spatele produsului, nu numai de consum, încep să dea feedback la bunuri și servicii și sunt interesați să prevină anumite afecțiuni decât să le vindece ulterior”, a declarat reprezentantul Euromonitor International.

Printre factorii majori care conduc la aceste trenduri se află schimbările la nivel de populație, avansul tehnologic, schimbările la nivelul mediului înconjurător și schimbarea ierarhiei de valori.
”Megatrendurile se reflectă și în România și asta este important pentru deciziile de business pe care le luați în următoarea perioadă. Pe plan local, am văzut un interes mai accelarat pentru a deschide zone insuficient explorate până acum, iar premiumizarea se reflectă în mai multe zone. Consumatorii sunt din ce în ce mai interesați de produse care le oferă plus valoare – manifestată prin confort sau extra timp -  și nu în ultimul rând vor să se conecteze cu comunitatea din care fac parte”, a punctat reprezentantul Euromonitor.

Ray Gaul, Senior Vice President European Retail, Kantar Consulting
Channel blurring in grocery retail

Sfatul oferit participanților la Conferința Progresiv de către Ray Gaul, Senior Vice President European Retail la Kantar Consulting, a fost unul pe cât de simplu, pe atât de amplu: să iasă din zona de confort și să inoveze, într-un mediu în care diferențele dintre canalele de retail se estompează.

Ray Gaul a introdus pentru prima dată conceptul de Micro Retail, aducând exemple concrete din întreaga lume. „Prin Micro Retail mesajul către consumator este unul simplu: îți voi aduce cumpărăturile la tine. Pentru a ne adapta trebuie să devenim mai buni pe zona de packaging și distribuție. Orașele unde acest concept înflorește sunt Paris, Berlin, Moscova, Londra, coasta de vest a SUA. Dacă vreți să vedeți dezvoltarea conceptului în timp real mergeți în China, Coreea, Japonia. Chiar dacă vi se pare ireal, este relativ ieftin și ușor de implementat pentru că în principal este vorba de o filosofie, nu de un concept”,  a mai spus Ray Gaul.

În acest context al diluării diferențelor dintre canalele de retail, apar câteva probleme precum sortimentația (ce categorii noi de produse pot retailerii să introducă în magazine, astfel încât să definească formatul respectiv) sau aspecte ce țin de distribuție, acolo unde companiile trebuie să aibă o evidență clară a stocurilor și a situațiilor out of stock. Totodată, companiile trebuie să conștientizeze că modul în care comunică prețul și valoarea unui produs se schimbă.

Alina Stepan, Cluster Head, Ispos South-East Europe
We offer, you choose! The relationship between consumers and retailers beyond the deal

Alina Stepan, Cluster Head, Ispos South-East Europe, a prezentat rezultatele unui studiu realizat de Ipsos România în exclusivitate pentru Conferința Progresiv, pe tema relației dintre consumatori și retaileri dincolo de tranzacție.

În cadrul acestui studiu de consumator cu acoperire națională au fost analizate toate canalele de comunicare folosite de către marii retaileri FMCG, iar concluzia este că “magazinul e rege” - adică are cea mai mare vizibilitate dintre toate canalele media, urmat de tv, online, revista magazinului.

„Dacă ne uităm la comunicarea retailerilor de acum 3-4 ani era foarte mult despre preț cu mesaje de genul „Noi spargem prețurile”, „La noi este cel mai mic preț”. Cum arată lucrurile astăzi este total diferit și mă bucur că astăzi consumatorul așteaptă mai mult decât o relație tranzacțională cu locul de unde își cumpără lucrurile de care are nevoie. El așteaptă o relație bazată pe încredere și emoție”, a explicat Alina Stepan.

Publicitatea la TV rămâne cel mai important canal paid, în timp ce canalele owned (al căror conținut poate fi controlat de către retaileri) aduc cea mai mare vizibilitate. Revista magazinului are cea mai mare putere de a modifica opinia consumatorului despre retailerul respectiv, după vizita în magazin.
 

Adrian Nicolaescu,  VP Marketing, Mega Image
Beyond the familiar territory: risks versus opportunities

În ultima zi a conferinței de la Sinaia, Adrian Nicolaescu, Vice Președinte Marketing Mega Image, a ghidat audiența până la Cluj-Napoca, vorbind despre ce a însemnat intrarea brandului Mega Image pe această piață, un oraș în care ponderea retailului modern a ajuns la 60%. Sumarizând acest traseu, Adrian Nicolaescu l-a catalogat drept o mișcare în afara zonei de confort și „o super provocare”.

„Am început cu un test la nivel local, cu câteva focus grupuri în care am aflat că pentru clujeni nu există niciun brand de retail de proximitate relevant. Iar acesta este un paradox, pentru că locuitorii din Cluj-Napoca merg mult pe jos sau cu bicicleta și nu au unde să se oprească pentru a-și cumpăra ceva”, a spus Nicolaescu.

Apoi, au fost identificate așteptările pe care le aveau clujenii de la Mega Image, corectitudinea fiind pe primul loc, iar de acolo retailerul și-a construit strategia de piață, cu focus pe parteneriatele cu producători clujeni sau regionali de renume, pe adaptarea sortimentației la specificul local de consum și pe crearea unei experiențe noi de shopping. Ajuns deja la 10 magazine în Cluj și o cotă de piață de 4,7% retailerul nu se va opri aici. Mai mult decât atât, următorul proiect merge dincolo de regiunea Transilvaniei, Adrian Nicolaescu anunțând în premieră, în cadrul conferinței, că în trimestrul al doilea al acestui an Mega Image va bifa primele magazine Mega Image din Timișoara.

Sesiunea Smart Retailing

Ionuț Ilie, Customer Development Director, Unilever SCE
Business with purpose

Nevoia de diferențiere în piață a producătorilor este tot mai acută, iar acest lucru se traduce prin proiecte care merg dincolo de zona de confort. Unilever este unul dintre jucătorii care au îmbrățișat această strategie atât la nivel de grup, cât și pe piața locală. Astfel, anul trecut producătorul intra în categoria produselor pentru copii, o piață limitată din punctul de vedere al numărului de consumatori. ”În primele șase săptămâni de la lansare, brandul a atins o cotă de piață de 8% și acum suntem un jucător puternic în categorie”, a precizat Ionuț Ilie. Ce provocări au venit la pachet cu această lansare? ”Limitarea la numărul actual de copii din România și faptul că activăm într-o piață cu un potențial de creștere relativ limitat, dar și route to market pentru că universul de farmacii e diferit de retailul FMCG și nu e un canal simplu de atins” a punctat reprezentantul Unilever.

Cât despre cel de-al doilea studiu de caz, vorbim despre un business aflat total în afara zonei care a consacrat compania – purificatoare de apă. ”2 miliarde de oameni nu au acces la apă sigură, 80% dintre acești consumatori provin din țări în curs de dezvoltare, iar 80% din bolile care macină aceste comunități se diseminează prin intermediul apei. Drept urmare s-a ales un model de business simplu, iar în cinci ani de la lansare în piețe din India și China au depășit un miliard de euro”, a concluzionat Ionuț Ilie.

Răzan Botezatu, Excellence Commercial Manager, Coca-Cola HBC
Purchasing missions, the path to the heart and the consumer’s pocket

După ce, în debutul prezentării, a analizat în detaliu comportamentul de consum al unei familii care se încadra în generația Millennials, Răzvan Botezatu, Commercial Excellence Manager Coca-Cola HBC România, a vorbit despre strategia prin care liderul pieței locale a băuturilor răcoritoare urmărește să bifeze misiunile de cumpărare în vederea loializării și maximizării vânzărilor.
Potrivit acestuia, un prim pas este identificarea, împreună cu retailerii, a celei mai bune oferte comerciale, mai precis motivul pentru care cineva ar cumpăra respectivul produs. În plus, contează locul unde sunt plasate produsele și nu în ultimul rând cum se transformă toate aceste elemente într-o experiență inedită pentru consumator.
„La baza tuturor încercărilor este cât de bine înțelegi comportamentul consumatorilor dincolo de ceea ce ne furnizează partenerii noștri din retail. Tocmai de aceea vizitele pe teren sunt foarte importante pentru că încercăm să vedem dacă ne scapă ceva. Ideea este de a face oamenii să revină la produsul tău”, a precizat Răzvan Botezatu.

Dacă la început inițiative precum LunchBox-ul – un proiect lansat împreună cu o rețea de supermarketuri, care a generat vânzări extra de 2 milioane de sticle Coca-Cola la 0,5l în primul an de implementare – erau privite cu reticență de retaileri, în prezent ele sunt solicitate din ce în ce mai des, a mai punctat Răzvan Botezatu.

Albert Davidoglu, COO Macromex
Sure, it’s fresh...

Prezent pe scena Conferinței Progresiv, Alber Davidoglu a vorbit despre barierele de consum pentru produsele din categoriile acoperite de Macromex, dar și despre modalitatea în care brandul Edenia, care este lider în categoria de congelate și-a asumat rolul de a dezvolta și educa piața. ”Românii nu mănâncă înghețată pentru că fac roșu în gât și de aceea grosul vânzărilor se concentrează în opt săptămâni pe an. Un finlandez consumă 14,2 litri de înghețată pe an, iar un român de șapte ori mai puțin. Mai mult, deși la nivel de percepție congelatele nu sunt bune, majoritatea românilor își congelează singuri acasă legume, fructe, verdețuri etc”, a explicat Albert Davidoglu.

Cum și-a adaptat Edenia, un brand care a ajuns la 20 de milioane de euro, strategia de creștere în acest context? ”Vorbim despre trei piloni: piața, portofoliu și consumator. În primul rând trebuie să creștem piața și să susținem partenerii din retail, pentru că piața o creștem prin modalitatea prin care noi reușim să aducem în fața consumatorului beneficiile produselor congelate. Vedem retaileri care au venit cu inovații și care au împins lucrurile în piață, creând segmente și oportunități noi”, a mai punctat Albert Davidoglu.

Andrei Cânda, Managing Partner Isense Solutions
Innovation in retail through modern consumer eyes

Andrei Cânda a prezentat un studiu realizat în exclusivitate pentru Conferința Progresiv, despre modul în care consumatorii percep inovația în retail. Așa am aflat că atât tehnologia, cât și experiența au un rol important în această ecuație, pe lângă inovațiile tehnologice consumatorii moderni dorindu-și și alte experiențe în magazin, precum interacțiunea cu personalul, ambientul interior și diversitate. ”43% dintre consumatori vor ca personalul sa fie atent la nevoile clienților, 40% își doresc o muzică plăcută, iar o treime dintre cumpărătorii moderni vor o aplicație care să le ușureze vizita în magazin”, a punctat Andrei Cânda.

Cât despre inovațiile tehnologice ale retailerilor, românii le văd ca o modalitate de a face cumpărăturile mai rapid, de a nu mai sta la coadă, dar și ca o soluție pentru a ușura procesul de cumpărare. ”Pe lângă rapiditate, românii își doresc să vadă prețul produselor, să primească puncte de loialitate, să vadă valoarea totală a coșului de cumpărături, dar și să primească notificări despre promoții, astfel că ar trebui să aveți în vedere și aceste aspecte în viitor”, a precizat reprezentantul Isense Solutions.

 

Sesiunea Smart Shopper Activations

Gilles Antoine, Country General Manager L’Oreal România
How consumers are forcing the change of business models

În prezent, consumatorii nu fac altceva decât să modifice prin comportamentul lor modul tradițional de funcționare al companiilor, a surprins în prezentarea sa CEO-ul L’Oreal România. Astfel, succesul este de partea acelor jucători care s-au reinventat, așa cum este cazul Uber sau al industriei auto, acolo unde mașinile autonome devin parte din realitate.

Procesul transformațional este intens influențat de accesul consumatorilor la Internet. Sub acest aspect, românii nu fac excepție: penetrarea online-ului este de 70%, a rețelelor sociale de 51%, în timp ce Facebook este utilizat în România de 10 milioane de persoane.„Scopul pentru care a fost creat Facebook sau Youtube a fost extins, întrucât și utilizarea lor este din ce în ce mai variată. Ca o consecință, online-ul a depășit TV ca pondere în bugetele de publicitate (35% față de 34%)”, a explicat Gilles Antoine.

Un alt aspect care contribuie în mod decisiv la transformarea businessurilor este orientarea consumatorilor spre produse mai naturale și mai sustenabile. Mai mult, în prezent 29% din clienții L’Oreal analizează ingredientele înscrise pe eticheta produsului.

Nicolae Costea, Director Național de Vânzări Alexandrion Group
The Romanian consumer, between tradition and innovation

Pe o piață a băuturilor spirtoase unde 52% din total este reprezentat de producția domestică apare în mod natural întrebarea: cum poate un producător industrializat să convingă consumatorul să încerce și alte produse decât cele realizate în propria gospodărie? Pentru Alexandrion Group, răspunsul la această întrebare a venit ca urmare a mai multor studii de consumator, în urma cărora producătorul a identificat mai multe profile pe baza cărora și-a construit portofoliul și strategia, a spus Nicolae Costea, Directorul Național de Vânzări al companiei.

„Piața băuturilor spirtoase din România are un volum de 107 milioane de litri. Pe piața accizată avem circa 14 litri de alcool pur per capita, ceea ce ne plasează pe locul 3 în Europa după Belarus și Lituania. 52% din piață este reprezentată de producția domestică. De aici vine și provocarea: cum să produci un produs tradițional pe o piață nefiscalizată? Pentru un producător industrializat este important să fie relevant pentru a-l putea convinge de calitate pe consumatorul care ia palinca de la el de la țară”, a afirmat Nicolae Costea.

Acesta a arătat că motivația de consum pe această piață pleacă de la valori. „În rândul tinerilor se bazează pe ideea „fără compromisuri”. Pentru cei din grupa de vârstă mijlocie este vorba de obținerea unui statut social bun, o carieră și realizări profesionale. Pentru oamenii maturi stabilitatea financiară primează”, a mai punctat Nicolae Costea.

Ioan Ungur, Director Vânzări Albalact
Reasonable Shopping: how to turn an in-store activation into a sensory experience

Nu doar gustul poate face o experiență memorabilă în procesul de shopping, a punctat în cadrul prezentării sale Ioan Ungur, Director Vânzări Albalact, aducând în prim plan un consumator mult mai atent la etichetă, mult mai informat și care face uptrade. Potrivit datelor Ipsos, citate de către Ioan Ungur, aproximativ 43% din cumpărătorii de lactate afirmă că lor le aparține decizia de cumpărare. Dintre aceștia, 55% sunt femei.

„Cumpărătorii ne creditează cu încredere sau ne penalizează dacă nu respectăm niște promisiuni. Potrivit datelor pe care le deținem, nu există misiune de cumpărare în care să nu se regăsească categoria lactate. Încercăm să fim reprezentativi pentru toți consumatorii români, ne raportăm la simboluri, la obiceiuri. Acesta este pilonul pe care Albalact și-a construit comunicarea. Pentru a trezi emoția ne-am raportat la cele două mari sărbători ale românilor – Paștele și Crăciunul”, a explicat Ioan Ungur.

Acesta a oferit și câteva exemple concrete de activări realizate în retail, precum și rezultatele obținute. Astfel, după doi ani de la relansarea Telemea Rarăul Albalact, produsul a devenit numărul 2 în subcategoria de telemea în volum, un rol important în obținerea acestui rezultat fiind și activările in-store care au mizat pe tradițional.

Cristina Cărămizaru, Trade Marketing Manager, OFF Premise Snacks PepsiCo România
How to expose the shopper to new consumption occasions

Pe o piață a snackurilor sărate care a bifat în ultimii ani creșteri susținute, motorul de creștere a rămas inovația la nivel de produs, privită drept definitorie în această competiție pentru atragerea consumatorilor. Cristina Cărămizaru, Trade Marketing Manager, OFF Premise Snacks PepsiCo România, unul din cei mai importanți jucători pe piața de profil, a detaliat în prezentarea sa cum abordează compania noile ocazii de consum și cum încearcă să loializeze cumpărătorii.

Pornind de la o serie de cifre relevante despre consumul local de chipsuri și perspectivele de creștere în categorie, Cristina Cărămizaru a arătat că piața are potențial de dezvoltare în condițiile în care consumul anual este de doar 0,7 kilograme per capita, în timp ce în Polonia vorbim de 1,5 kg, iar în Marea Britanie de 3,6 kg.

„Multe din ocaziile de consum au loc acasă, shopperii nu ajung din greșeală în magazine sunt aduși de o nevoie. Unul din cinci români alocă până la 6 ore în fața televizorului, există și o nișă de consumatori de gaming. Categoria a crescut, nu suntem singurii jucători, momentele de consum sunt cele clasice, suntem conștienți că există în piață o problemă la nivel de loializare. Ce încercăm noi să facem este să mergem nișat, pe tipuri de audiențe. Astfel, la finalul anului trecut am venit cu două campanii – Deschide Lay’s, începe filmul și Gustul Lay’s te cucerește cu fiecare joc, ultima pentru brandul Lay’s Maxx”, a explicat Cristina Cărămizaru.

Retail Talks

Geanina Ghiculescu, Head of Retail Marketing, Metro Cash & Carry România

Geanina Ghiculescu, Head of Retail Marketing, Metro Cash & Carry România, a vorbit la Conferința Progresiv, în premieră în cadrul unui interviu live, despre planurile ambițioase privind expansiunea conceptului de proximitate „La doi pași” - 2.000 de magazine la nivel național, până în 2020.

„După o analiză amplă la nivel național în ceea ce privește datele demografice, datele de consum, spațiile comerciale per cap de locuitor, considerăm că această țintă este realizabilă. Comerțul de proximitate are încă potențial în România, mai ales în zona rurală și urban mică, dar nu numai. Acum aproape doi ani, Metro și-a redefinit strategia, punând în lumină antreprenorii și businessurile independente. Avem 500 de magazine La doi pași în prezent, inaugurăm și 3-4 locații pe zi și da, vom continua să deschidem circa 500 de magazine pe an și să fim prezenți în toate județele din țară. Share-ul magazinelor este acum 50-50, între urban și rural, conceptul fiind unul versatil, ce se pliază pe rural și urban. Provocarea o reprezintă orașele mari”, a declarat reprezentanta Metro Cash&Carry.

În ceea ce privește problemele legate de personal, prezente la nivelul întregii industrii, Geanina Ghiculescu a subliniat: „Trăim în era digitală și ne putem eficientiza toate procesele. Așadar, pentru noi, numărul de angajați nu este direct proporțional cu numărul de magazine”.

Valer Hancaș, Manager Corporate Affairs & Communication, Kaufland România

Cuvintele care au marcat evoluția Kaufland anul trecut au fost „reinventare” și „remodelare”. Ce urmează pentru retailer în 2018? Un lucru este cert. Bugetul investițional este de 200 de milioane de euro, dublu față de anul precedent.

„Consumatorul dorește să găsească Kaufland într-o postură mult mai «sexy». Ca atare, anul trecut am început să lucrăm la acest aspect, să remodelăm magazine și să identificăm un nou concept. 2017 s-a încheiat cu o investiție de 100 mil. euro, o parte din sumă mergând spre modernizarea magazinelor”, a declarat Valer Hancaș, Manager Corporate Affairs & Communication, Kaufland România.

De asemenea, retailerul vrea să mențină ritmul deschiderilor de până acum, de circa 10 magazine pe an. Unde? „Există potențial major în București în continuare, dar nu trebuie uitată provincia, unde lucrurile sunt atractive”, a mai spus Hancaș.

Dacă vorbim despre proiecte noi, retailerul așteaptă „cu nerăbdare” finalizarea mallului de la Sibiu, unde va deschide primul magazin dintr-un centru comercial. „Când fiecare metru pătrat din retail este atât de important, nu ne mai permitem să așteptăm să găsim locații care să fie doar ale noastre. Inițiem așadar parteneriate cu care până în momentul de față nu prea am fost de acord, dar piața si evoluția acesteia ne demonstrează că trebuie să fim agili, ușor adaptabili, pentru a rămâne lideri pe piața de retail”, a completat acesta.

„Beyond borders” pentru Kaufland înseamnă în acest an dezvoltarea aplicației scan & pay și a unui sistem de self-checkout, dar și continuarea proiectelor „Grădini urbane” și ”Raftul românesc”.

Bogdan Lupu, Head of Digital Marketing, Carrefour România

Bogdan Lupu, Head of Digital Marketing, Carrefour România, a pus pe masă un subiect fierbinte, vorbind despre digitalizare și inovație. Pentru Carrefour România, „Beyond Borders” înseamnă câteva premiere aduse pe piața locală. „Suntem primii din retail care am lansat un magazin de e-commerce în România, acum 5 ani. Suntem primii care am lansat un ChatBot pentru viitorii angajați și pentru interacțiunea cu clienții. De asemenea, în ultimul an, tot o premieră a fost și casa de marcat self service și platforma Bringo, ai căror acționari majoritari suntem. În același timp, am lansat Gurmandio, aplicația care livrează mâncare gătită în zonele din Moldova și Târgu Jiu. Pe lângă lansările menționate, suntem implicați continuu în zona de inovație prin numeroase acțiuni. Digitalizarea ne permite să oferim timp, accesibilitate și o viață mai bună”, a subliniat Bogdan Lupu.

În ceea ce privește provocările ce vin la pachet cu partea de digital și cu noile lansări, Bogdan Lupu a mai spus: „Oamenii își doresc să cumpere online. Pentru a face față comenzilor din online, am lansat un depozit logistic, iar acesta este răspunsul nostru la provocările lansate de clienți”.

Cum arată cumpărătorul din zona online pentru retailer? Reprezentantul Carrefour a menționat două tipuri de clienți – clientul pentru Bringo, care vrea produsele repede și poate alege din peste 50.000 de produse și clientul Carrefour online, care își dorește cantități mai mari și face cumpărături planificate.

 

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content